Am aflat recent că undeva prin București, pe la o școală, un liceu, parcă, a avut cineva ideea ca de 14 februarie Valentine s Day să fie un soi de îmbrăcăminte specială pentru elevii care sunt sau nu disponibili pentru o relație. Adică un soi de dress-code pe culori.
Pe bune? Nu am fost și nu sunt vreun puritan, dar, deși am aproape 45 de ani de viață, aproape 20 de școală și aproape 25 vechime în calitate de cadru didactic, adică sunt încă tânăr, realizeze că ideea asta nu prea e ceea ce ar trebui să fie.
Păi, știam și eu, așa de la Teleenciclopedia că Darwin văzuse că anumite păsări și animale folosesc culorile pentru semnale. Astea sunt necuvântătoare și semnalele sunt pe post de semnale sexuale pentru împerechere.
De când a devenit școala un fel de atelier pentru relații? Înțeleg că de pe la pubertate, corpul uman are transformări, dar deja când încă sunt minori, elevii să se comporte ca animalele în ritualuri de curtare purtând culori?
Eu ce să înțeleg că acel băiat sau acea fată care vor îmbrăca acele culori care se traduc prin „disponibil pentru relație” vor fi urmați așa ca „trenulețul” de către admiratori?
Măi oameni buni, se știe că prin școală începi să vezi cum stă treaba cu dragostea, dar hai să nu amestecăm lucrurile. „Disponibil la relație” este ceva ce ar trebui să fie după 18 ani, fiindcă atunci ești major și știi ce faci cu viața ta, sau, mă, rog ar trebui să știi.
Sursa foto: Pixa Bay
Susține jurnalismul independent! 
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 