Conferința „𝗟𝗼𝘃𝗶𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝘀𝘁𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝟮𝟯 𝗮𝘂𝗴𝘂𝘀𝘁 𝟭𝟵𝟰𝟰. 𝟴𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶”, 17 septembrie 2024!

Conferința „𝗟𝗼𝘃𝗶𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝘀𝘁𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝟮𝟯 𝗮𝘂𝗴𝘂𝘀𝘁 𝟭𝟵𝟰𝟰. 𝟴𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶” are loc pe 17 septembrie 2024.

Organizatorii au scris pe Facebook:

„Casa de Cultură „Friedrich Schiller” vă invită 𝗺𝗮𝗿𝘁̗𝗶, 𝟭𝟳 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰, de la ora 𝟭𝟴.𝟬𝟬, la conferința „𝗟𝗼𝘃𝗶𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝘀𝘁𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝟮𝟯 𝗮𝘂𝗴𝘂𝘀𝘁 𝟭𝟵𝟰𝟰. 𝟴𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗮𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶”, care se va desfășura la sediul Casei Schiller din str. Batiștei 15, București.
Ziua de 23 august 1944 sau lovitura de stat de la 23 august 1944 a reprezentat acțiunea prin care regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, prim-ministrul României și conducătorul statului român de la acea vreme. România a întors armele împotriva Puterilor Axei și s-a alăturat Națiunilor Unite, decizie care a schimbat soarta războiului mondial în lume.
Odată cu instaurarea sovietică în România, propaganda comunistă a încercat să rescrie istoria, transmițând că rolul central în acest act a fost cel al comuniștilor. Ziua 23 august a fost sărbătorită ca cea mai importantă dată din istoria țării, marcând „victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste în ţara noastră, la înlăturarea dominaţiei imperialiste şi a deschis calea marilor transformări economico-sociale şi a construcţiei socialismului în România”.
După 1989, istoricii au avut acces la documente, arhive și o serie de surse memorialistice, care le-au dat posibilitatea să prezinte și să analizeze evenimentele și să restabilească adevărul istoric. La 80 de ani de la actul militar și politic asumat de regele Mihai la 23 august 1944, trei reputați istorici, specializați în istoria secolului al XX-lea, urmează să prezinte publicului importanța acestui eveniment istoric și efectele lui asupra traseului istoric al națiunii române, prelegeri urmate de un dialog între invitați și publicul prezent la manifestare:
◉ 𝗗𝗿. 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗶𝗻 𝗖𝗢𝗥𝗡𝗘𝗔𝗡𝗨 – istoric, președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”: 𝘉𝘢̆𝘵𝘢̆𝘭𝘪𝘢 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘢𝘳𝘮𝘪𝘴𝘵𝘪𝘵̗𝘪𝘶, 23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944 𝘴̗𝘪 𝘔𝘢𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘗𝘶𝘵𝘦𝘳𝘪
◉ 𝗗𝗿. 𝗙𝗹𝗼𝗿𝗶𝗮𝗻 𝗕𝗔𝗡𝗨 – istoric, istoric, consilier superior Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: 23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944 – 𝘷𝘢𝘳𝘪𝘢𝘯𝘵𝘦, 𝘱𝘦𝘳𝘤𝘦𝘱𝘵̗𝘪𝘪 𝘴̗𝘪 𝘦𝘹𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵̗𝘪𝘪
◉ 𝗗𝗿. 𝗔𝗹𝗶𝗻 𝗦𝗣𝗔̂𝗡𝗨 – istoric, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București: 23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944 – 𝘶𝘯 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤 𝘴̗𝘪 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘮𝘰𝘳𝘧𝘰𝘻𝘦𝘭𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘦 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦
𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗶𝗻 𝗖𝗢𝗥𝗡𝗘𝗔𝗡𝗨 este istoric și specialist în geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 – 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999-2000) și la Observatorul Militar (2000-2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit Colegiul Național de Apărare (1998) și Facultatea de Istorie (1994) a Universității București.
𝗟𝘂𝗰𝗿𝗮̆𝗿𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲:
◉ 𝘚𝘶𝘣 𝘱𝘰𝘷𝘢𝘳𝘢 𝘮𝘢𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘻𝘪𝘪 (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013);
◉ 𝘝𝘪𝘤𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘪̂𝘯𝘴𝘢̂𝘯𝘨𝘦𝘳𝘢𝘵𝘢̆. 𝘋𝘦𝘤𝘦𝘮𝘣𝘳𝘪𝘦 1989, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014.
A publicat precum și numeroase articole științifice apărute în revistele „Europa XXI”, „Revista de Istorie Militară”, „Document” (Buletinul Arhivelor Militare Române), „Dosarele Istoriei”, „Istorie și Civilizație”, „Historia”, „Lumea Magazin”. În perioada 15 ianuarie 2020-31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei „Enigmele Istoriei”. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei „CLIO” – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).
Dr. 𝗙𝗹𝗼𝗿𝗶𝗮𝗻 𝗕𝗔𝗡𝗨 este consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, licenţiat al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi și doctor în istorie (2001). A publicat numeroase volume în calitate de autor, co-autor, editor, co-editor și peste 250 de studii și articole pe teme de istorie contemporană a României în reviste de specialitate, volume colective, volume tematice. Participare la peste 80 de conferințe și simpozioane cu profil istoric, organizate în țară și în străinătate.
𝗦𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁̗𝗶𝗲 𝘃𝗼𝗹𝘂𝗺𝗲 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲:
◉ „𝘕𝘪𝘤𝘪 𝘶𝘯 𝘢𝘵𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵!”. 𝘖𝘳𝘨𝘢𝘯𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘢𝘯𝘵𝘪𝘵𝘦𝘳𝘰𝘳𝘪𝘴𝘮𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘪̂𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 (1948-1989), Editura Cetatea de Scaun, 2024 (co-editor);
◉ 𝘚𝘦𝘤𝘶𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 1948-1989. 𝘔𝘰𝘯𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘦, volumele I și II, Editura Cetatea de Scaun, 2023 (co-autor);
◉ „𝘗𝘳𝘪𝘯 𝘯𝘰𝘪 𝘪̂𝘯𝘴̧𝘪𝘯𝘦!” 𝘖 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘢 𝘗𝘢𝘳𝘵𝘪𝘥𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘕𝘢𝘵̧𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘓𝘪𝘣𝘦𝘳𝘢𝘭, Editura Magic Print, 2019 (co-autor);
◉ 𝘔𝘪𝘩𝘢𝘪 𝘊𝘢𝘳𝘢𝘮𝘢𝘯, 𝘶𝘯 𝘴𝘱𝘪𝘰𝘯 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯 𝘪̂𝘯 𝘙𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘪𝘶𝘭 𝘙𝘦𝘤𝘦, Editura Corint, 2019 (autor);
◉ 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘚𝘚𝘐 𝘭𝘢 𝘚𝘐𝘌. 𝘖 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘦 𝘢 𝘴𝘱𝘪𝘰𝘯𝘢𝘫𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦𝘴𝘤 𝘪̂𝘯 𝘵𝘪𝘮𝘱𝘶𝘭 𝘳𝘦𝘨𝘪𝘮𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘴𝘵 (1948–1989), Editura Corint, 2016 (autor);
◉ 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 𝘴̧𝘪 „𝘳𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘢𝘪𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘪𝘯𝘵̧𝘪𝘪”: 𝘮𝘢𝘯𝘪𝘱𝘶𝘭𝘢𝘳𝘦, 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘢𝘨𝘢𝘯𝘥𝘢̆ 𝘴̧𝘪 𝘥𝘦𝘻𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘳𝘦 (1978–1989), 2013 (editor);
◉ „𝘈𝘮𝘰𝘳𝘴𝘢𝘳𝘦𝘢” 𝘙𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘦𝘪. 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 𝘢𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳 ’80 𝘷𝘢̆𝘻𝘶𝘵𝘢̆ 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘰𝘤𝘩𝘪𝘪 𝘚𝘦𝘤𝘶𝘳𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘪, Editura Cetatea de Scaun, 2012 (editor);
◉ 𝘈𝘤𝘵̗𝘪𝘶𝘯𝘦𝘢 „𝘙𝘦𝘤𝘶𝘱𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢”. 𝘚𝘦𝘤𝘶𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘴̗𝘪 𝘦𝘮𝘪𝘨𝘳𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘨𝘦𝘳𝘮𝘢𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 (1962-1089), Editura Enciclopedica, 2011 (editor);
◉ „𝘜𝘯 𝘥𝘦𝘤𝘦𝘯𝘪𝘶 𝘥𝘦 𝘪̂𝘮𝘱𝘭𝘪𝘯𝘪𝘳𝘪 𝘮𝘢̆𝘳𝘦𝘵̧𝘦”. 𝘌𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘢 𝘪𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵̧𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘢̆ 𝘢 𝘚𝘦𝘤𝘶𝘳𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘪 𝘪̂𝘯 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘥𝘢 1948-1958, Editura Tipo Moldova, 2010 (autor);
◉ 𝘈𝘴𝘢𝘭𝘵 𝘢𝘴𝘶𝘱𝘳𝘢 𝘦𝘤𝘰𝘯𝘰𝘮𝘪𝘦𝘪 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪. 𝘋𝘦 𝘭𝘢 𝘚𝘰𝘭𝘢𝘨𝘳𝘢 𝘭𝘢 𝘚𝘰𝘷𝘳𝘰𝘮, Editura Nemira, 2004 (autor).
𝗔𝗟𝗜𝗡 𝗦𝗣𝗔̂𝗡𝗨 este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București, masterat în Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice, Universitatea din București; Doctoratul cu tema „Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii românești în perioada 1919-1945”, susţinut la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universității „Ovidius” din Constanţa (20 iulie 2009), cu mențiunea Magna cum laudae. A participat la peste 260 de manifestări științifice (sesiuni, simpozioane, mese rotunde, colocvii, proiecte culturale etc.) și a publicat peste 250 studii științifice, 100 articole în reviste de popularizare, 40 cronici științifice, recenzii și semnale editoriale și 11 evocări ale unor personalități culturale naționale. În prezent susține cursul „Diplomație și intelligence” la masterul „Istorie și Politică militară în România secolelor XIX – XXI” de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București.
𝗟𝘂𝗰𝗿𝗮̆𝗿𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲:
◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, 𝘋𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘚𝘚𝘐 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘯𝘥 𝘴𝘱𝘢𝘵̧𝘪𝘶𝘭 𝘴𝘰𝘷𝘪𝘦𝘵𝘪𝘤 23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1939 – 23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944, I.N.S.T., București, 2004;
◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, 𝘋𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘚𝘚𝘐 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵̧𝘪𝘢 𝘴̧𝘪 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 6 𝘴𝘦𝘱𝘵𝘦𝘮𝘣𝘳𝘪𝘦 1940-23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944, vol. I (1940-1942), I.N.S.T., Bucureşti, 2005;
◉ Cristian Troncotă, Alin Spânu, Florin Pintilie, 𝘋𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘚𝘚𝘐 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵̧𝘪𝘢 𝘴̧𝘪 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘰𝘭𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 6 𝘴𝘦𝘱𝘵𝘦𝘮𝘣𝘳𝘪𝘦 1940-23 𝘢𝘶𝘨𝘶𝘴𝘵 1944, vol. II (1943-1944), I.N.S.T., București, 2006;
◉ Alin Spânu, 𝘐𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘴𝘦𝘳𝘷𝘪𝘤𝘪𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵̧𝘪𝘪/c𝘰𝘯𝘵𝘳𝘢𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵̧𝘪𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦𝘴̧𝘵𝘪 𝘪̂𝘯 𝘱𝘦𝘳𝘪𝘰𝘢𝘥𝘢 1919-1945, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 (lucrare distinsă de Academia Română cu premiul Mihail Kogălniceanu, la 13 decembrie 2012);
◉ Alin Spânu, 𝘚𝘦𝘳𝘷𝘪𝘤𝘪𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘐𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵̧𝘪𝘪 𝘢𝘭 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘪̂𝘯 𝘙𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘪𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘐̂𝘯𝘵𝘳𝘦𝘨𝘪𝘳𝘦 𝘕𝘢𝘵̧𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘢̆ (1916-1920), Editura Militară, București, 2012;
◉ Alin Spânu, 𝘚𝘱𝘪𝘰𝘯𝘪 𝘴𝘱𝘪𝘰𝘢𝘯𝘦 𝘴̗𝘪 𝘥𝘢𝘯𝘥𝘢𝘯𝘢𝘭𝘦 𝘪̂𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 𝘯𝘦𝘶𝘵𝘳𝘢̆ 1914-1916, Editura Militară, București, 2016; Alin Spânu, Spioni spioane și dandanale în România războinică 1916-1919, Editura Militară, București, 2019;
◉ Alin Spânu, 𝘉𝘢̆𝘵𝘢̆𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘚𝘵𝘢𝘭𝘪𝘯𝘨𝘳𝘢𝘥 (1942-1943). 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪, 𝘢𝘯𝘢𝘭𝘪𝘻𝘦 𝘴̗𝘪 𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦𝘴̗𝘵𝘪, Editura Militară, București, 2023”

Sursa foto: Facebook