Istoricul Alex Mihai Stoenescu este ceea ce numim un istoric „născut nu făcut”. Este de profesie inginer, ceea ce îi conferă o manieră deosebită și eficientă de a diseca acele pete albe ale istoriei, sau probleme controversate cum s-ar numi ele.
Deși în noiembrie 2024 se vor comemora 84 de ani de la asasinarea istoricului Nicolae Iorga, încă nu se știu toate dedesupturile acestei asasinări. Nicolae Iorga a avut prieteni și dușmani, a avut ca om politic și istoric ideile lui, deci Alex Mihai Stoenescu a decis mai clarifice o pagină de istorie necunoscută în noua sa carte „Preliminarii La Asasinarea Lui Nicolae Iorga. Rolul Istoricului Constantin C. Giurescu”, Editura Evenimentul și Capital, București, 2024.
Iată ce spune autorul:
„Controversa izbucnită la sfârșitul anului 1931 și începutul anului 1932 între istoricul Constantin C. Giurescu – alături de care s-au aflat istoricii Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Brătianu, Ioan C. Filitti, Dumitru Bodin, precum și personalități ale altor domenii (Filologie, Istoria Artei, Arheologie) – și marele istoric Nicolae Iorga, sprijinit de unii partizani marginali ai săi, controversă cunoscută și ca “Școala nouă istorică” versus “Școala veche de istorie” (de aici – Controversa), a provenit dintr-un fenomen complex al vieții publice românești: polemic, psihologic, ideologic, cultural și politic.
În acest context multiplu, controversa istoriografică a fost văzută în contemporaneitate cu mai multe fațete de scena publicistică și de cei care au menționat-o în mărturiile lor, de la conflictul personal, la o ciocnire profesională pe terenul instabil al Domeniului și la o competiție pe plan politic, în contextul noului regim instalat după lovitura de stat din iunie 1930.
Ipoteza de lucru pe care o analizăm aici este dacă, dincolo de conflictul personal Giurescu – Iorga, de rivalitatea dintre partidele lui Gh.I. Brătianu și Nicolae Iorga și dincolo de impresia generală, încă vagă, a unui conflict între generații, Controversa a avut un fond statal, de reflectare contradictorie a situației generale a statului național unitar „România Mare”, și o influență în degradarea imaginii savantului până la afirmația asasinilor lui că „au omorât politicianul, nu istoricul”.
De azi, cartea este disponibilă în librării și pe Editura de Carte
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 