Romii din România au fost eliberați prin decretul din 8/ 20 februarie 1856 („Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – romii în documentele medievale erau numiți țigani n.a.), emis de către domnitorul Barbu Știrbei, fratele domnitorului Gheorghe Bibescu.
Țara Românească a luat această decizie înaintea Statelor Unite ale Americii. Acolo, sclavii afro-americani au fost eliberați la capătul unui sângeros război civil (1861-1865).
Romii din localitatea Iancu Jianu, județul Olt, fosta localitate Știrbei, posesiune de veacuri a familiei Știrbei, renumiți pentru talentul lăutăresc încă mai cântă la petreceri: „Pe vremea lui Știrbei puneai plugul unde vreai”.
De remarcat este faptul că marele diplomat și demnitar de stat Mihail Kogălniceanu a tradus în limba română romanul „Coliba Unchiului Tom” a scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe sub numele „Coliba lui Moș Toma” încă din 1853.
De remarcat este faptul că în Ardeal, există o legendă care îl are în mijlocul ei pe Principele Gabriel Bethlen. Se spune despre el că i-ar fi eliberat pe romii din Ardeal. Este o legendă mai mult, dar mărturiile vremii vorbesc cel puțin de o emancipare a romilor. Ca urmare a acestei legende, se spune că romii din Ardeal ar fi adoptat un nume „gabori”, de la prenumele maghiarizat al voievodului transilvan Bethlen Gabor (Gabriel Betlhlen).
Mesajul Președintelui Bolojan are urnătorul conținut:
„Marcăm 169 de ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria națională – dezrobirea romilor.
Este important ca în această zi să amintim de suferințele îndurate de această comunitate de-a lungul istoriei. Romii au fost supuși, timp îndelungat, umilințelor, discriminării și unei vieți lipsite de demnitate. Datoria noastră morală este să cunoaștem acest trecut, care ne aparține tuturor, din care putem învăța să ne opunem oricăror forme de violență, de excludere și de ură.
Istoria ne arată pericolul la care suntem expuși atunci când ignorăm suferința celor marginalizați, când nu sancționăm discriminarea și când cedăm în fața discursurilor care urmăresc să rescrie faptele și să dezbine.
Dezrobirea romilor nu este doar un moment de comemorare, ci și de celebrare a libertății, a speranței și a demnității recâștigate. Societatea românească a cultivat de-a lungul generațiilor respectul pentru diversitate și a încurajat manifestarea identităților culturale ale minorităților naționale. Românii, indiferent de etnie, și-au împărtășit tradițiile, cultura, limba, patrimoniul, consolidând un mod de conviețuire care se bazează pe toleranță și respect reciproc.
Nu poate exista democrație veritabilă fără cultură și educație civică, iar România de astăzi dispune de cadrul legislativ și educațional prin care este sprijinită în mod activ incluziunea romilor, într-un climat de echilibru, dialog și cunoaștere. Un exemplu în această direcție este introducerea disciplinei „Istoria, robia și deportarea romilor” în programa școlară, pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal. Astfel, necunoașterea nu va mai putea servi drept scuză pentru a ignora tragedia acestei etnii.
Din păcate, există în continuare decalaje care afectează comunitatea romă, mentalități retrograde care împiedică progresul social. De aceea, trebuie să rămânem conștienți de provocările cu care semenii noștri de etnie romă se confruntă și să continuăm eforturile pentru a finaliza ceea ce elitele vizionare ale României au început la mijlocul secolului XIX. În acest context, Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 reprezintă o foaie de parcurs cu obiective clare și modalități eficiente prin care țara noastră poate deveni o societate mai bună pentru toți, guvernată de egalitatea de șanse și cu acces la oportunități pentru toți.
Istoria ne-a demonstrat că împreună suntem mai puternici. Prin angajament comun și solidaritate, putem construi o Românie democratică, capabilă să ofere bunăstare și siguranță tuturor cetățenilor săi, indiferent de etnie!
În final, transmit un gând bun comunității romilor din România și vă asigur de întreaga mea deschidere pentru consolidarea dialogului instituțional, în spiritul cooperării”.
Susține jurnalismul independent! 
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți F5xMedia și pe 