Dr.Sorin Titus Muncaciu a prezentat un raport dedicat activității ONU și OMS:
„Doresc să vă relatez despre recentele evoluții privind guvernanța mondială, în special în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației Națiunilor Unite (ONU). În această toamnă, a fost adoptat, în ciuda unor opoziții exprimate, un tratat controversat intitulat „The Pact for the Future” (Pactul pentru Viitor). Acest acord, deși rezultat dintr-un consens aparent, a stârnit îngrijorări profunde cu privire la centralizarea puterii la nivel global.
Este important să ne amintim că, la înființarea ONU în 1945, la San Francisco, organizația a fost concepută pe baza a șase structuri distincte, fiecare cu atribuții independente: Adunarea Generală, Secretariatul (condus de secretarul general), Consiliul de Tutelă (Trusteeship Council), Consiliul Economic și Social, Curtea Internațională de Justiție și Consiliul de Securitate. Această separare clară a puterilor a fost menită să garanteze echilibrul decizional și transparența în guvernanța globală.
Însă, prin prevederile Pactului pentru Viitor, se observă o schimbare alarmantă: secretarul general al ONU își asumă autoritatea de a declara unilateral starea de urgență globală și de a impune măsuri obligatorii, la care toate celelalte structuri vor fi obligate să se conformeze. Aceasta concentrare a puterii într-o singură funcție reprezintă o amenințare la adresa principiului fundamental de independență între organismele ONU.
Astfel de măsuri riscă să deschidă calea către un tip de guvernanță mondială autoritară, în care deciziile critice sunt luate fără dezbatere democratică sau consultare globală. O asemenea abordare nu poate fi acceptată, deoarece încalcă suveranitatea națională și principiul responsabilității colective. Este esențial ca statele membre și societatea civilă să rămână vigilente și să protejeze valorile democrației și ale echilibrului instituțional.
”